Mediul on-line vuieste zielele acestea pe o tema controversata – educatia se face prin bataie. Iar mamica blogger Ana Maria Mitrus lanseaza urmatoarea intrebare: “De ce ne batem copiii?”.
O tema mereu actuala la noi in tara, violenta impotriva copiilor este asimilata ca metoda de educatie. Daca in alte tari, vezi cazul Bodnariu, orice act de violenta impotriva celor mici implica masuri drastice din partea autoritatilor, la noi nu doar ca autoritatile sunt aproape oarbe si fara niciun fel de reactie dar deja este ceva cotidian sa vezi un adult care “altoieste” un copil in public. Cu cele mai onorabile intentii, desigur, pentru ca ii vrea doar binele.
Ieri pe FB s-a discutat despre ce se poate face cu parintii, bunicii, bonele, educatoarele sau orice alta categorie de adulti care isi bat copiii? Eu pun intrebarea la modul delicat, pe FB s-a discutat si despre ce le putem face acestor oameni? Raspunsurile au fost destule, unele mai agresive (Sa mergem la ei sa-i pleznim sa vedem daca le place) altele mai pasnice (sa ii intrebam frumos de ce isi bat copiii) iar altele soft-hard (sa fie filmati si trimisi la TV si ziare).
Si eu ma gandesc de mult timp la problema asta. Si am trecut prin mai multe stari. Intai mi-a venit sa plang si am intors capul cand am vazut un copil care era batut si injosit in parc de tatal lui. Nu am indraznit sa fac nimic, pentru ca nu stiam ce. Sa-l pocnesc pe respectivul era exclus, sa-i vorbesc nici atat, nu ar fi inteles nimic iar sa chem politia… hmmm.
In prezent nu fac decat sa ma uit fix la persoanele respective. Ma uit in ochii lor ca sa vada ca le vad, am o expresie de total dezgust pe fata si incerc sa le transmit non verbal toata dezprobarea si revolta mea. Uneori functioneaza. Ori se opresc, ori se duc doua banci mai incolo ca sa scape de mine. Dar aceasta metoda functioneaza pe termen foarte scurt. Comportamentul acelui adult va ramane neschimbat iar copilul respectiv va fi abuzat in continuare, fizic si psihic.
Cred ca singura cale de rezolvare a acestei probleme, pe termen lung si pe o arie cat mai mare, ramane educatia. Nu-mi dau seama de ce, dar unii adulti, care au comportamente civilizate in compania altora asemenea lor, atunci cand sunt lasati cu copiii se transforma in fiare. Perceptia mea de psiholog amator este ca au o problema cu managementul furiei si ca singura metoda prin care pot sa relationeze cu cei mici este “forta”. “Faci ca mine sau ti-o iei“. “Ai gresit? Ti-o iei!” Probabil ca si ei au fost batuti cand erau mici, probabil ca nu constientizeaza raul care li s-a facut si pe care il fac mai departe la randul lor. E greu de acceptat ca un adult de la care ai anumite pretentii, nu mai gandeste rational in relatia cu un copil, in cele mai multe cazuri copilul propriu, si ajunga sa faca lucruri de care nu l-ai credea in stare. Si probabil ca nici el nu se crede in stare, tocmai din acest motiv de multe ori apar regretele de dupa: “Nu stiu ce mi-a venit“. “Pur si simplu nu m-am putut abtine“…
Fiecare purtam in noi demonii din copilarie, cu care am crescut si pe care ii asmutim asupra copiilor nostri. Iar bataia este unul dintre demonii cei des intalniti. Si repet, singura cale prin care putem scapa de ei este educatia. Constientizarea efectelor comportamentamentului nostru asupra celor mici, altfel spus efectele devastatoare pe care bataia si abuzul in general le au asupra personalitatii, dezvoltarii si perceptiei despre sine si despre lumea inconjuratoare.
Din punctul meu de vedere, educatia s-ar putea face prin mai multe metode dar fiecare are punctele ei slabe:
– cursuri, dar putin probabil ca ar veni cineva
– pliante, brosuri, alte materiale informative, dar putin probabil ca le-ar citi cineva
– somatii prin care se precizeaza ca cei mici au drepturi iar cei care ii abuzeaza pot raspunde penal pentru rele tratamente aplicate minorului.
Voi ce parere aveti? Cum am putea eradica acest obicei care ne distruge copiii si care in mod direct sau indirect afecteaza intreaga dezvoltare a noastra ca indivizi si ca popor?
(...)
Citeste mai mult pe www.meseriadeparinte.ro!
Foto: Pixabay.com
