Suntem tentati sa ne dorim sa ne tratam toti copiii la fel, ca nu cumva sa cadem in pacatul discriminarilor. Experienta isi spune insa cuvantul si sunt multe situatii in care cu al doilea copil procedam diferit decat cu primul. Daca este mai bine sau mai rau pentru el, ramane de vazut.
1. Celebrarea
Cand vine pe lume primul tau copil chiar este un eveniment. Toate matusile tale si ale tatalui se scoala din fund de tara pentru a veni sa va vada, sa va dea cadouri si sfaturi nedorite. Toti prietenii sunt curiosi sa stie cum te simti si, mai ales, cum arati. Asteapta, pe cat posibil, povesti picante despre hormoni care au luat-o razna. La sarcina doi toata floarea bagatorilor in seama ramane tacuta si indiferenta.
2. Pozele
La primul copil incerci sa surprinzi orice, mai ca ti-ai dori sa vezi totul numai printr-un aparat foto care face click click. Iar daca nu ii surprinzi primul pas sau prima oara cand ti-a spus mama este o mare tragedie. La al doilea copil tragi de tine sa faci fotografii pentru ca realizezi ca, mai tarziu, nu vei avea ce sa arati cand vei fi intrebata.
3. Bolile
In primul an de viata primul tau copil este fericit: rar sunt cazurile in care se imbolnaveste. Al doilea insa o ia cu racelile, diareea si febra incepand cam de la 3 luni si o duce asa, in mod constant. Motivul este copilul tau mai mare care, mai activ social, aduce acasa toti virusii.
4. Timpul
La primul copil nu iti ajunge timpul ca sa ai grija de el asa cum trebuie. Nici prin cap nu-ti trece sa iti faci vreun program care l-ar putea deranja pentru ca mai mult ca sigur ai fi fost nevoita sa il schimbi. Nicio zi nu semana cu alta. La al doilea nici gand sa iti mai faci programul in jurul lui si sa ii raspunzi imediat la dorinte. Incerci sa te tii de un program in mare, dar esti mult mai relaxata, pentru ca oricum, copilul mai mare nu va sta niciodata smirna fiindca trebuie tu sa il culci pe cel mic.
5. Atentie
Pe timpul noptii ne sculam la cel mai mic scrancet al primului bebelus, stresati ca poate nu se simte bine. Si la bebe doi ne sculam, dar stresul este sa nu isi trezeasca cumva fratele mai mare si sa inceapa un haos care nu mai poate fi tinut in frau.
6. Sentimentul de apropiere
Pe primul copil nu l-ai fi lasat din brate. Si in timpul somnului il tineai tot acolo, pe tine, ca sa motaiti impreuna. Pe al doilea copil nu l-ai fi lasat din brate, ti-ai dori sa motaiti impreuna, insa fara succes: primul copil nu te va lasa nici in ruptul capului.
7. Curatenia
La primul copil era esentiala. Schimbat de 3 ori pe zi, nu cumva sa iasa din casa cu o pata de iaurt pe body. La copilul doi orice nu sare in ochi este acceptabil. Oricum, primul copil va fi uns cu diverse din cap pana in picioare in 5 minute. Hainele de spalat nu se vor termina vreodata.
Nici gand insa sa credem ca cel mai mic din familie se alege numai cu belele. El este adesea lasat mai liber sa exploreze, are parte de parinti mai intelegatori si cu mai multa experienta si, mai ales, are un frate mai mare care pentru el este o sursa constanta de multumire.
