Familia formata din mama, tata si copii nu este singurul tip de familie functionala. Familiile monoparentale sunt mai frecvente astazi decat crezi, chiar si in Romania, si sunt un mediu plin de dragoste si stabilitate pentru copil.
Femeile stiu astazi mai bine decat oricand ce vor si ce le face sa fie implinite si fericite. Daca mariajele in care au investit ani, eforturi monumentale de a face lucrurile sa mearga, dragoste, rabdare si ore terapie de cuplu nu dau nici un semn ca pot fi resuscitate, din ce in ce mai multe femei aleg astazi sa isi creasca singure copiii.
Bine sau rau pentru copil?
Crede-ma, nici o mama nu ar face un asemenea pas daca nu ar fi convinsa ca este mai bine pentru ea si pentru copil. Chiar daca divortul poate fi traumatizant pentru copil, cu dragoste si cu rabdare mama va fi in stare sa ii redea celui mic echilibrul si linistea de care are nevoie.
Daca si tatal este constient de importanta pastrarii unor relatii bune cu mama copilului, atunci sunt sanse mari ca cel mic sa se adapteze bine la noua stare de lucruri si poata gestiona schimburile dese intre cele doua camine intre care isi va petrece timpul.
Lucrurile insa nu stau insa intotdeuna atat de simplu, deoarece ruptura dintre parinti este marcata deseori de gelozie, orgolii ranite si suparari „pe viata”, iar copilul ajunge sa auda din toate partile tot noroiul de afirmatii despre parintii lui. Isi pierde astfel increderea, nu mai stie fata de cine sa se raporteze, incepe sa se invinovateasca pentru ceea ce s-a intamplat. Daca mama este insa cea care renunta la orgolii si devine elementul de stabilitate si calm in viata copilului, lucrurile vor incepe sa functioneze bine pentru el destul de repede.
Citeste si despre trei greseli mari ale parintilor divortati.
Desigur, fiecare caz este diferit si fiecare copil reactioneaza altfel in fata unei drame precum divortul. Insa cred cu tarie ca, daca mama reuseste sa isi gaseasca echilibrul si linistea, copilul se va linisti si el, va privi cu calm lucrurile si va avea o dezvoltare armonioasa si perfect normala.
Curajul de a spune nu
Scriu randurile acestea pentru ca am intalnit femei tinere, cu copii mici, care au avut curajul sa spuna nu unei casnicii esuate si sa spere la mai mult pentru ele si copiii lor. Au spus nu unei vieti marcata de tristete, suparare, de imposibilitatea de a-si urma visele. Aceste femei au realizat ca nu pot continua la nesfarsit asa si, in ciuda faptului ca au crezut multa vreme cu tarie in omul de langa ele, au inteles ca pot fi fericite doar daca vor urma o alta cale.
Toate aceste femei pe care le-am cunoscut au copii. Si, ghici ce? Sunt copii fericiti, impliniti, care stiu ce vor de la viata, care pot sa viseze si au vise marete pentru ca mamele lor le-au spus mereu, de cand au fost mici, ca se poate. Ca totul este posibil atata timp cat crezi cu tarie in visele tale.
Unele dintre ele au ramas singure si acum, insa stiu cum sa fie fericite pe cont propriu. Stiu sa gaseasca bucurie in plimbari, teatre, iesiri cu prietenii, implicarea in actiuni caritabile, in sport, arta sau muzica.
Altele au avut norocul sa intalneaca oameni frumosi alaturi de care s-au putut exprima cu toata fiinta lor si alaturi de care au inflorit. Altele au avut experiente mai putin placute si au luat-o de la capat.
Dar toate au ceva in comun. Au invatat ca, odata ce spui nu unei situatii nefericite, inveti sa te apreciezi pe tine dar si pe cei de langa tine si nu permiti nimanui sa iti fure fericirea si demnitatea.
Asa ca, data viitoare cand auziti despre o femeie ca este divortata si are copii, nu trebuie sa spuneti imediat „saraca de ea”. Este posibil ca ea tocmai sa isi recapete viata la care a visat odata.
Sursa foto: hepta.ro
