Sari la conținut

Esti o mama buna

Tot aud mame care se felicita reciproc "esti o mama buna". Si apoi adauga tot felul de epitete care sa faca un pic lumina: esti calma si atenta si iubitoare. Hm… insuficient. Ar mai trebui si alte epitete: esti disponibila si vesela. Esti relaxata si informata. Etc etc.

Si in general nu ai nicio alta preocupare decat sa ii fie copilului bine. Aceasta fiind de fapt conditia de baza ca sa fii o mama buna. De indata ce incerci sa combini a fi mama cu a mai fi si alte lucruri deja nu mai esti atat de buna. Si poate ca ar fi trebuit sa te gandesti inainte fiindca saracul copil nu are nicio vina.

Nu esti o mama buna daca te sperii pentru cariera ta si lasi copilul cu un strain. Serviciul ramane tot acolo si te asteapta, nu fuge nimeni cu el in carca. Doar nu te gandesti sa lasi plodul cu un strain, sa pateasca cine stie ce. Banii nu sunt totul in viata. Nimic nu poate inlocui caldura materna. Traumatizezi copilul pentru o iluzie etc etc.

Esti o mama chiar dubioasa daca duci copilul la bunici ca sa iesi seara intr-un club sa te imbeti. Si in fiecare saptamana! Nu iti mai ajunge… Te-a vazut vecina de la 3 cum ieseai clatinandu-te din lift pe la ora unu. Noaptea!!! In loc sa stai sa pazesti copilul, ca si asa ai fost razgaiata si l-ai facut dupa 30 de ani, cand erai deja batrana.

Si daca iti vin prietenii in vizita esti de-a dreptul inconstienta. Tu nu te gandesti cate boli ar putea sa ia, mai ales acum, ca s-a facut mai racoare. Iar daca te bosumfli sau te iriti sa te potolesti. Tu nu stii ca plodul raspunde la orice stare de spirit a ta asemeni unui barometru? Ia sa fii vesnic fericita!

In general toata aceasta caracterizare in alb si negru tine cam pana cand dai copilul la scoala. Asa ca timp de cam 7 ani te poti astepta ca sa tot fii laudata ce mama buna esti sau sa se comenteze pe la spate, saracul copil, cum il mai nenorocesti.

Eu momentan sunt o mama buna. Ba chiar din cele mai absurde motive. Sunt o mama buna fiindca bebelontul refuza suzeta. L-am crescut cica exact cum trebuie. Ce conteaza ca nu are bebele nicio modalitate de a adormi si caraie uneori si cate o ora inainte sa inchida un ochi? Si nu se ia in calcul nici ca eu m-am chinuit sa il fac sa o placa. De suzeta vorbim. Eu tot o mama buna am ramas.

Si uite asa ajunge numai sa mi se spuna ca sunt o mama buna si mie imi tare tandara. Nu ar putea sa isi tina fiecare caracterizarile pentru ei?

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!