Sari la conținut

Gelozia tatălui pe copilul său sau cum e când nu mai ești Soarele

A fost odată ca niciodată un băiat pe nume Alex. De care s-a îndrăgostit o fată frumoasă pe nume Iulia. Și Alex ăsta, ce-o fi făcut el, ce n-o fi făcut, cert e că pentru Iulia el era Totul. Soarele. Universul. Măi, nici nu apuca Alex să spună că și-ar dori ceva că Iulia se dădea peste cap și dorința lui Alex era împlinită. Raiul, Alex considera că îl apucase pe Dumnezeu de picior și trăia Raiul pe pământ.

Apoi Iulia și Alex au avut un copil și s-a dus pulii de suflet toată atenția pe care o primise Alex până atunci. Sfârșit.

Măi, nu știu cum o fi pentru alți bărbați, dar pentru mine a fost tare greu când am conștientizat, destul de repede, că acea chestie mică (sigur, extrem de adorabilă) m-a înlocuit în topul preferințelor femeii pe care o iubeam. Păi, stai, băi, nene, că eu nu mă voiam să mă bag în așa ceva! Adică, sigur, voiam un copil pe care să-l iubim și de care să avem grijă și să îl creștem cum vom ști noi mai bine, dar nu mi-a trecut prin cap că asta va însemna că eu nu voi mai fi Miezul familiei.

Adică eu eram acolo sus, pe un piedestal și deodată, pac, nu mai eram pe piedestal. Și mie nu mi-a zis nimeni c-o să fie așa. Că eu nu voiam asta!

(...)

Citește mai mult pe celmaibuntata.ro

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!