Astâzi, când se împlinesc 17 ani de la tragedia din 2001, am dat peste acest articol din The Guardian, primul interviu oferit de mama lui Osama bin Laden. O mamă care înțelege cât de mult rău a putut să facă băiatul ei, dar nu poate accepta, nici după atâta vreme, că ar fi vina lui. O mamă care înainte de a fi orice altceva, este mamă.
Sunt convins că dacă aș fi citit acest articol pre-2011, anul nașterii lui Mark, aș fi fost extrem de dezamăgit de felul de a gândi al femeii. Răul este rău, indiferent cine îl face și trebuie condamnat ca atare, aș fi spus atunci. Femeia aceasta ar fi trebuit să-și renege fiul și să-l înfiereze pentru faptele abominabile pe care le-a comis. Oricât iubești pe cineva, nu ai cum să “rămâi” alături de el în orice condiții.
Așa aș fi gândit și probabil că aș fi avut dreptate. Sau, mai corect spus, aș fi avut dreptatea mea.
Doar că între timp am devenit tată.
(...)
Citeşte mai mult pe celmaibuntata.ro
