Tu mi-ai atins pântecul cu mâna. Stăteai în mine, creșteai în mine. Mi-ai fost un fel de binecuvântare pe care nu o primisem niciodată. Pentru că eu nu credeam în binecuvântări sau în miracole.
Din mine ai întins mâna și mi-ai mângâiat pântecul.
Mama, să nu uiți să ne iubim.
Tu mi-ai atins degetul mic atunci când ai venit pe lume. Cu mâna ta strânsă, cu degetele acelea ținute mănunchi ai prins degetul meu. Îmi atinsesei sufletul, copile. Din prima clipa. Asta ai facut. Atât știai venit pe lume.
Mama, să nu uiți să ne iubim.
(...)
Citește mai mult pe miculmarc.ro