Când am născut prima dată, în urmă cu vreo doi ani și jumătate, ca orice mamă „nouă” cu acces la Facebook, am „aderat” și eu la câteva grupuri „de sprijin”. Unul pentru alăptare, unul pentru diversificare, unul pentru autodiversificare, unul pentru purtarea bebelușului, unul cu rețete de mâncare pentru bebeluși, încă unul cu rețete, cu poze mai apetisante :), unul cu răspunsuri la toate problemele unei mame la început, de astea. Nu a trebuit să stau prea mult în grupurile acestea online, în care mamele scriu aproape non-stop – noaptea, când lumea doarme, sau dimineața devreme, când ceilalți oameni sunt în drum spre serviciu, sau seara, când prietenii de altădată ies la bere –, ca să mă prind că mare parte dintre discuții (și mai ales dintre răspunsuri) mai rău îmi fac. Mai mult rău decât bine. Între timp, am rămas într-un singur grup, pe care eu l-am numit grupul mamelor „mai normale la cap” – mă scuzați, dar așa e (nu se numește așa, evident ). Și aici mai apar surprize neplăcute, dar rar și, la nevoie, sunt taxate destul de drastic de administratorii grupului.
►Citeşte şi Despre mamele care le știu pe toate pe net
Ce mi-a fost dat să citesc în grupurile astea de Facebook e greu de imaginat (și doar cine a fost membru știe). Nu voi vorbi despre felul în care scriu românii, despre virgule, cratime, dezacorduri etc. Nici despre câte aberații pot lua de bune mamele, doar fiindcă au găsit ele un link pe Internet. Nici despre cum își dau sfaturi – băbești și medicale – în loc să îmbrace copilul și să meargă la medic, atunci când ceva nu e în regulă. Nici despre cum își interpretează, online, rezultatele analizelor medicale sau despre cât de bine se pricep la vaccinuri și la vaccinare, deși nu sunt de specialitate. Nimic despre toate astea, deși aș putea vorbi o groază numai despre asta.
Voi vorbi însă despre câtă răutate se răsfrânge online în rândul mamelor.
(…)
Citeşte mai mult pe oanabotezatu.ro
