Ce păcat ca nu am avut atâtea informații atunci când am fost mamă. De ce am început sa caut sfaturi despre parenting? Am două nepoțele . Mi se părea ciudat uneori modul în care le cresc fiul și nora mea.Ca să pot să-i înțeleg, iată-mă “student” prin bloguri. Așa sună o parte a mesajului primit de la o bunică. Și nu este singurul. Știu că sunt mulți bunici care mă citesc și citesc și alți bloggeri. Citesc cărți de parenting. Se informează. Încearcă să înțeleagă de ce atunci era altfel decât acum. S-au schimbat lucrurile, s-au schimbat ei, puțin din amândouă? Oare le-o fi ușor? Cu siguranță nu, dar au răbdare și deschidere.
Odată cu nepoții, bunicii primesc o a doua șansă de la viață
Primesc șansa să pună mai rar întrebări și să asculte mai des. Să certe mai puțin și să accepte mai mult. Să aștepte, în loc să zorească. Să mângâie acolo unde altădată ar fi lovit. Să aprobe mai mult decât să interzică. Să iubească în loc să pedepsească. Să știe că o oră de joacă în plus n-a omorât pe nimeni. Nici un desen animat. Da, bine, nici o pungă de bomboane :-). Primesc șansa să se joace. Să se așeze în patru labe, să facă fețe caraghioase și să poarte nas roșu de clovn. Acum nimic nu li se mai pare prostesc și ridicol.
(...)
Citeşte mai mult pe pisicapesarma.ro
Sursa foto: Free pik
