Când cei trei copii ai mei erau micuţi, se certau o grămadă – mai ales în public şi în maşină, când plecam spre diverse locuri. Şi cu toţii ştim că atunci când tensiunea creşte între copii, mai ales în maşină, pe drumurile noastre, nicio muzică nu poate fi prea tare.
Nici acum, când au mai crescut puţin– lucrurile nu s-au schimbat prea tare. Nu sunt decât versiunea lor din copilărie, doar că mai mare – motiv pentru care îmi este şi mai greu să îi controlez.
Nu este altceva care să o facă pe mamă să îşi dorească să fugă mai departe, cât o ţin picioarele, decât să îşi plănuiască o zi liniştită, alături de familie, iar relaxarea să fie călcată pur şi simplu în picioare de certurile copiilor.
Nu îmi este deloc teamă să spun că am nevoie de o pauză de la copiii mei! Ştiu, e paradoxal, pentru că îi iubesc enorm – dar mă încălzeşte gândul că mulţi părinţi simt asta, de foarte multe ori. Înainte de a deveni părinţi, trăim în lumea fanteziei – unde avem copii curaţi, mâncăcioşi şi care nu fac năzbâtii decât cât să ne mai smulgă un zâmbet de pe chip. Realitatea, însă, este cu totul alta.
În viaţa reală, a încerca să ieşi cu trei copii pe stradă, la un restaurant sau măcar la o cafenea, e doar o glumă nu foarte bună. Am putea foarte bine să aruncăm banii la coşul de gunoi, pentru că ei, dragii de ei, întotdeauna au alte planuri: de ce aici şi nu acolo, de ce masa aceasta şi nu cealaltă, eu de ce am pantaloni şi ea are fustă, eu vreau piure, ba nu mai vreau – sunt doar unele dintre discuţiile interminabile care, nu de puţine ori, îmi fac capul să explodeze.
►Citeşte şi Tu întotdeauna vei fi primul meu copil
Iar dacă aveţi mai mult de doi copii, ştiţi cu siguranţă că unul mereu rămâne pe dinafară. Sunt atât de rare momentele în care se înţeleg cu toţii, încât îmi ajung degetele de la o mână – pentru a număra în cursul unui întreg an. Parcă au ei copiii ceva aşa, înnăscut, să se excludă unul pe celălalt, să se facă geloşi, să nască invidie.
Adevărul este că ne place să ne petrecem timpul cu copiii noştri, îi iubim mai tare ca pe ochii din cap, dar vrem să se înţeleagă şi ei bine, să se iubească. Uneori, se ceartă când trebuie să aleagă locul din care să cumpărăm îngheţată! Adică… serios acum, E DOAR O ÎNGHEŢATĂ! Cum se poate supăra cineva din cauza asta? Şi în momente ca acelea, trebuie să îmi încalţ pantofii de mamă şi să le spun că ne întoarcem cu toţii acasă, dacă nu încetează. Evident că ieşim cu toţii în pierdere şi că ziua mea relaxantă se duce de râpă. Aş putea foarte bine să continui, să luăm îngheţată de oriunde şi să dau uitării discuţia. Dar cui îi arde de consumat calorii la nervi, când o astfel de activitate cere doar linişte şi relaxare? Cui?
Cu siguranţă nu ne aşteptăm ca ai noştri copii să se înţeleagă bine tot timpul – sunt copii şi nu suntem absurzi – dar măcar 75 % din timp ar putea să o facă. Aş fi foarte liniştită aşa! Dar ne minţim tot timpul! De fiecare dată spunem că perioada aceasta va trece şi că va fi mai bine sau că activitatea aceasta sigur le va plăcea. Şi, dacă într-adevăr se întâmplă asta, o dată la câteva luni – creşte inima în noi, odată cu aşteptările noastre. Doamne, cât suntem de naivi noi, părinţii.
►Citeşte şi Fotografii înduioşătoare care demonstrează cât de grozav este să ai un frate
Nu îmi place nimic pe lume mai tare decât să îmi petrec timpul alături de copiii mei, când se înţeleg. Şi sunt sigură că niciun părinte nu este mai mulţumit, decât atunci când îşi vede micuţii fericiţi.
Ştiu că nu sunt singura care spune că nu îi place de copiii ei. Mă întreb când vor realiza că, dacă ei se înţeleg bine, au mai multe şanse să primească îngheţată, popcorn şi să fie duşi la filme. Încerc să le spun asta de 14 ani şi nimic nu s-a schimbat.
Cred că voi rămâne în acest punct pentru totdeauna sau pentru Dumnezeu ştie cât….!
