I-ati spus o poveste frumoasa, dar pe care nu o mai crede, cum reactionati intr-o asemenea situatie?
Sunt mai multe posibilitati:
Copilul dumneavoastra nu crede in Mos Craciun, dar nu va spune acest lucru, pentru ca a inteles importanta pe care o acordati acestei istorii, nu doreste sa va provoace neplaceri. Nu interveniti si lasati-l pe el sa vina.
Copilul dumneavoastra are indoieli si are si de ce: prea multi Mosi Craciun se plimba pe strazi, o abundenta de siteuri de internet pentru a trimite scrisori mosului, poate ca nu aveti horn la casa, aproape ca v-a surprins in flagrant delict punand cadourile sub brad pe 24 seara si apoi mai are si un mic prieten, foarte mandru de descoperirea sa, si care o impartaseste copilului dumneavoastra.
Intr-o zi, va intreaba: “Exista Mos Craciun?”. Este inutil sa evitati intrebarea, cu pedeapsa de a clarifica, ulterior, aceasta problema de “minciuna” cu copilul. Riscati sa ii zdruncinati cu aceeasi ocazie increderea in dumneavoastra.
Sofia i-a descoperit intr-o seara de Craciun pe parintii sai cu bratele pline de cadouri. S-a simtit tradata. Pentru a evita aceasta deziluzie din partea propriilor copii, ea le vorbeste de Mos Craciun mai mult ca o traditie, neacordandu-i locul cel mai important in acea zi.
Alina a crezut mult timp in Mos Craciun si isi aminteste adesea de refuzul parintilor de a-i explica adevarul. Astazi mama, ea a decis sa le povesteasca totul copiilor sai din momentul in care ajung la varsta de 6 ani.
De ce adultul le-a spus povesti?
Daca ati spus aceasta poveste copiilor dumneavoastra, este fara indoiala pentru ca si parintii dumneavoastra v-au spus-o la fel. Copiilor le place intotdeauna sa afle cum s-au intamplat lucrurile atunci cand erau parintii lor mici.
Trebuie sa le vorbiti despre placerea pe care o aveati si despre minunatele amintiri pe care le-ati pastrat pana astazi. Este motivul pentru care ati dorit sa impartasiti cu copiii dumneavoastra aceasta frumoasa si minunata poveste care da Craciunului aceasta parte feerica si magica.
