S-ar putea să nu îl iubești când ți-l pune prima dată îți brațe. Să-ți pară ușor murdar sau prea puțin frumos.
S-ar putea să nu îl iubești în prima noapte. S-ar putea să nici nu îl vrei langă tine. Se cheamă epuizare.
►Citește și Sentimentele negative dupa nastere
S-ar putea să nu îl iubești în primele clipe, la pieptul tău. Și nici în următoarele. Învățarea doare.
S-ar putea să nu îi iubești plânsetul de la început. Simți că n-ai mâini de-ajuns să îl poți salva.
Se poate să nu îl iubești în mintea ta captiv. E greu să te împrietenești cu gândul că nu mai e doar despre tine. Deloc!
S-ar putea să nu îl iubești noaptea. Ai fi putut jura că e imposibil să trăiești cu o astfel de epuizare!
S-ar putea să nu-l iubești când te privești în oglindă. Când nu-ți recunoști corpul. Când realizezi că nici nu mai ții minte când ai făcut ultimul duș.
Și, totuși...
...nu tu greșești, frumoasă mamă! Acum, chiar acum, ești cea care nu vei mai fi niciodată-nici prea fată, nici prea mamă. Dar trebuie să știi ceva: se prea poate să nu-l iubești acum, dar iubirea pe care i-o vei purta... of, femeie dragă... te va sufoca! Și asta... mai curând decât crezi! Mult, mult mai curând! Se prea poate... într-o clipire de ochi!
► Citește și Viaţa de mamă: De ce nu mi-a spus nimeni cât de minunat e să fii mamă?
