Nu vreau să împărțim casa: eu dormind în dormitor cu copilul nostru, tu în sufragerie muncind. Ne inventăm motive și trăim așa.
Apoi din când în când mai apare un reproș, o încruntătură, niște nervi aruncați pe podea.
Am început să trăim fără să mai simțim, fără să căutăm să ne întâlnim. Am început să trăim doar ca să respirăm, să mâncăm și să dormim.
(...)
Citește mai mult pe www.miculmarc.ro