Am făcut multe tâmpenii la viaţa mea. Una dintre ele a fost să mă las de pâine câteva luni în şir. Mă rog, la mintea de acum, mi-aş fi dat două palme atunci. Visam numai pâine şi aş fi dat orice pentru un colţ de franzela, dar – ce nu face omul pentru câteva kilograme în minus – am rezistat eroic o vară întreagă şi mai bine. Până când am păcătuit mâncând dintr-o baghetă crocantă, bine făcută. Am mâncat-o goală, pe stradă, şi am fost fericită.
Pâinea e una dintre marile bucurii ale vieţii. Pâinea trebuie să fie bună şi sănătoasă şi să nu conţină prostii. Să fie puţină, dar excelentă. Nici pufoasă, dar nici sfarmicicioasa, nici albă, dar nici neagra-neagra. Şi neapărat să fie făcută cu simţul răspunderii, asta e esenţial.
După ce am păţit de multe ori să cumpăr pâine proastă (mucegăita înainte de expirare sau cu adaosuri dintre cele mai dubioase), am decis să caut mereu surse bine pentru pâinea cea de toate zilele. Evident, cea mai bună sursă rămâne mamă, care face cea mai bună pâine din lume (înainte cea mai bună pâine venea de la bunica, mama mamei, care nu prea mai face acum, că-i bătrână-bătrână şi nu mai are vlagă).
Cum nu primim vreo pâine de la Moldova, mai cumpărăm. Sunt în Bucureşti multe locuri din care poţi o pâine bună de tot. Din fericire, chiar aproape de casă avem două brutarii (cu adevărat brutarii). Când nu ajungem la brutării, coc eu pâine în casă, după o metodă veche de când lumea.
Pentru toţi cei care se lasa cu greu înduplecaţi să facă pâine în casă (la mână, nu la aparatul de pâine), las mai jos câteva reţete de pâine pe care eu le-am testat şi au ieşit foarte bune, atât de bune încât am mâncat pâine goală sau, cel mult, cu unt şi cu sare.
Deci:
Pâine cu usturoi
500 de gr de făină (albă, neagră, mix)
10 gr de drojdie (uscată sau nu, eu folosesc ce am în casă; funcţionează ambele variante foarte bine)
un praf de sare
3-4 căţei de usturoi curăţaţi şi sfărâmaţi (sau mai mulţi, dacă nu aveţi niciun meeting după prânz)
La final de frământat, eu pun şi un strop (doi, trei) de ulei de măsline extravirgin, pentru gust.
Aluatul sta la dospit vreo 40 de minute sau cât e nevoie ca să îşi dubleze volumul, neapărat la loc cu un pic de căldură.
După ce-i gata crescută cocă, o pui în tavă şi poţi să o mai laşi un pic, să prindă forma şi aici. Bagi apoi pâinea la cuptorul preîncălzit vreo 30-45 de minute, până-i gata. Şi e gata când e rumenă şi frumoasă şi deja nu mai suporţi să stai cu nasul lipit de uşa de la cuptor în timp ce în toată casa miroase deja a pâine caldă.
Reţeta am adaptat-o după una de la Adi Hadean, de aici:
Pâine neagră cu seminţe
Aici nu are rost să mai spun poveşti, găsiţi reţeta explicată pe îndelete pe acelaşi blog al lui Hadean: aici. Eu folosesc mereu seminţe dintre cele mai diverse, în funcţie de ce am în casă.
Pâine ca la mama acasă
Faină, sare, drojdie, apă călduţă. Frământat totul vreo 20 de minute, cu spor şi cu gând bun. Mama pune coca direct în tavă şi o lăsa acolo la dospit, pe soba, la căldură. Când e gata dospita coca – mama nu stă niciodată cu ochii pe ceas, dar e bine să ştiţi că durează vreo 30 de minute sau mai bine, în funcţie de cât de cald e în casă –, tava intră la cuptor şi stă acolo până când e numai bună pâinea. Dacă aveţi dubii, o puteţi testa cu o scobitoare: ideea e să nu rămână coca pe scobitoare. Se mănâncă împreună cu cei dragi, zice mama.
O reţetă similară cu a mamei – aici. Desigur, dacă dai o căutare pe Google, e plin de variante.
(…)
Citește mai mult pe oanabotezatu.ro!
