O nouă propunere legislativă prevede majorarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului cu 25% pentru al doilea copil şi cu 35% pentru fiecare dintre următorii copii. Cuantumul maxim al indemnizației lunare ar urma să fie indexată cu aproximativ 6%, arată un proiect legislativ care urmăreşte să încurajeze rata natalităţii şi stimulează familiile tinere să aibă mai mult de un copil.
Citește și Cum înveți copilul să nu pună preț pe branduri?
Proiectul modifică, în acest sens, articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.
Proiectul stipulează o actualizare a cuantumul maxim al indemnizaţiei la 9.000 lei, faţă de 8.500 lei în prezent. „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară. Cuantumul indemnizaţiei lunare este, pentru primul copil, de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Pentru al doilea copil, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 25%, iar pentru al treilea copil şi următorii, cuantumul indemnizaţiei lunare se majorează cu 35%”, prevede actul normativ. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, potrivit Agerpres.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de către Parlament și promulgat de șeful statului. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intre în vigoare începând cu anul următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nu este menționat impactul bugetar al acestor măsuri.
