Ce va face copilul tău în această vară? Meditații la engleză, cursuri de înot sau de pian? Antrenament la fotbal sau cursuri de germană? Știm, ca fiecare părinte îți dorești ce e mai bun pentru copilul tău, motiv pentru care vrei să valorifici cât poți de bine timpul liber pe care îl are, în aceste trei luni de vacanță .Dar știi ce? Psihologii ne recomandă altceva: să lăsăm copiii să se plictisească, pentru că au mult mai mult de câștigat, pe termen lung!
Experții în dezvoltarea copilului, împreună cu psihologii pediatri, susțin că supraîncărcarea programului copilului în timpul verii nu doar că nu este deloc folositoare, ci îi și pune piedici copilului în a descoperi ceea ce îl interesează cu adevărat.
„Rolul tău, ca părinte, este să îl pregătești pe copil să își găsească locul în această lume. Iar a fi adult înseamnă a ști ce te face cu adevărat fericit și a încerca să îți umpli timpul astfel încât să poți atinge această fericire”, spune Lyn Fry, psiholog de copii din Londra, focusat pe educația copilului. „Iar dacă părinții se preocupe să umple tot timpul liber al copilului, acesta din urmă nu va învăța niciodată să facă asta de unul singur.”
Fry nu este singurul care punctează beneficiile pe care le poate avea un copil, de pe urma plictiselii. Dr. Teresa Belton, specialist la University of East Anglia, susține că „este o legătură uriasă între creativitate și plictiseală, aceasta din urmă fiind crucială pentru dezvoltare stimulilor interni ai creativității”.
Și, deși capacitatea noastră de a ne plictisi a fost mult diminuată din cauza internetului, experții ne arată importanța „statului degeaba”, de-a lungul decadelor.
În 1993, psihanalistul Adam Philips scria în cartea “On Kissing, Tickling, and Being Bored: Psychoanalytic Essays on the Unexamined Life”: capacitatea de a se plictisi îl poate ajuta foarte mult pe copil să se dezvolte. Plcitiseala este șansa de a contempla viața, mai mult decât de a ne grăbi să trecem prin ea. Părinții ar trebui să facă un scop din a-și lăsa copiii să se plictisească, mult mai importat decât a le oferi alternative de a-și petrece timpul.
► Citește și M-am plictisit, se plange adesea. Ce-i de facut?
Fry le sugerează părinților ca, la începutul verii, să stea la masă cu copiii și să pună pe hârtie activitățile pe care aceștia din urmă doresc să le facă, pe parcursul vacanței: să joace cărți, să citească, să iasă cu bicicleta. Sau chiar să gătească împreună cu părinții și să învețe să facă poze.
Apoi, când copilul vine la tine și se plânge că s-a plictisit, în loc să îl plasezi imediat în centrul acțiunilor pe care tu ți le dorești, roagă-l să se uite pe lista pe care ați întocmit-o împreună și lasă-l să aleagă de unul singur una dintre opțiuni.
„Nu e niciun păcat ca cel mic să fie plictisit, să știți”, spune Fyn. „Cred că plictiseala îi motivează spre a găsi soluții de petrecere a timpului”.
Aceeași teorie a fost lansată și în 1930 de filozoful Betran Russell, care a dedicat importanței plictiselii un întreg capitol al cărții ‘The Conquest of Happiness’. “Copilul se dezvolta cel mai bine când este lăsat în solul propriu, asemenea unei plante. Prea multe călătorii, prea multe alternative se dovedesc dăunătoare capacității lui de a se bucura, la vârsta adută, de monotonia ce se poate dovedi atât de fructuoasă.”
