Am scris postarea asta doar ca să vă dau un sfat. Unul prietenesc, din toată inima: RESPIRAȚI!
Păi cum adică, veți spune poate, nu respirăm cu toții? Ce, trăiește cineva fără să respire?
Eu. Și mulți, mulți dintre noi. Inspirăm și expirăm aer instinctual, da, e o condiție ca să putem trăi. Dar uităm să respirăm. Și vă spun asta din propria experiență.
Suntem mereu pe fugă, mereu cu probleme, mereu cu agitație. Suntem obosiți, parcă din ce în ce mai obosiți pe zi ce trece. Uităm din ce în ce mai multe lucruri și parcă ne vine să căutăm pe Google care-s primele simptome ale Alzheimer-ului (eu am făcut-o).
Sunt câteva lucruri elementare de care avem nevoie pentru a fi sănătoși. Sau, mă rog, pentru a nu ne îmbolnăvi foarte tare. Probabil ați obosit deja să auziți că trebuie să faceți sport, să mâncați corect, să dormiți suficient. Și ați obosit tocmai pentru că, în ciuda eforturilor voastre, parcă tot nu reușiți. Dar măcar respirați.
E mai ușor decât toate celelalte, mai la îndemână, nu necesită timp și vreun loc special.
Desigur, ar fi indicat să respirați aer curat, cât mai oxigenat. Dar decât să nu respirați, mai bine respirați oriunde. Și la birou, și la bucătărie dacă acolo vă amintiți să faceți asta.
Ce mi-a venit cu respiratul ăsta?
Păi, așa cum v-am mai spus, am o perioadă mai nasoală, mi-a tot fost rău și nici acum nu mi-e din cale afară de bine. Și am mers din doctor în doctor, tot mi-o da cineva leacul care să mă pună pe picioare. Mi-am făcut analize peste analize, sunt cam prea anemică se pare, mi s-au cam dereglat niște treburi. Dar aseară am fost din nou la medic, la ontoneurologie mai exact, la un profesor destul de cunoscut. Care m-a făcut să plâng de-a dreptul în momentul în care, după consultație și multe întrebări, m-a întrebat dacă eu vreau să-mi văd copila mare sau nu.
(...)
Citeşte mai mult pe fricidemamici.ro
