Altfel nu se poate. Din clipa în care vii acasă de la spital cu bebeluşul tău, nu mai e cale de întoarcere şi nu mai poţi să te concentrezi pe un singur lucru o dată. N-ai cum! Chiar şi cele mai banale activităţi se suprapun cu altele mai mult sau puţin importante şi dacă într-un anumit moment ai de rezolvat mai puţin de 3 situaţii te poţi considera într-un moment de respiro aşa că bucură-te!
Întrebările şi rugăminţile nu se opresc niciodată
Vi s-a întâmplat vreodată să le spuneţi celor mici să tacă 5 minute doar ca să încercaţi să vă auziţi din nou gândurile? Mie mi s-a întâmplat, prima dată au fost atât de uimite încât chiar au tăcut pentru o clipă, nu destul însă încât să-mi aud gândurile cum zboară prin cap. După aceea însă au revenit la activităţile lor preferate, să mă întrebe chestii sau să mă pună să fac diverse lucruri. “Mami, mi-e foame”, “Mami, vino să mă ştergi (la fund)”, “Mami, ce înseamnă independente?”,”Mami, nu-mi găsesc o şosetă”… Cred că ştiţi la ce mă refer. Uneori, dacă nu pot să le fac să tacă, le spun să păstreze distanţa regulamentară de 1 metru în jurul meu. Pentru că au tendinţa asta de a se înghesui în mine şi de a-mi ocupa tot spaţiul personal, le spun să-şi imagineze că am o dungă galbenă în jurul meu (cum e la ghişeu la bancă) şi că nu au voie să o depăşească. Atât le trebuie, binenteles că cea mai mare distracţie a lor e să calce din ce în ce mai mult pe linia galbenă, până ajung din nou la mine în braţe.
(…)
Citește mai mult pe meseriadeparinte.ro!
