„Daid ’beste mami. Daid ’beste tati. Daid ’beste bebe. Daid ’beste Daid.” (traducere: David o iubește pe mami. David îl iubește pe tati. David îl iubește pe bebe. David îl iubește pe David.)
De câteva zile, de mai multe ori pe zi, David (2 ani și 5 luni) își declară iubirea cu voce tare. Până acum doar o simțea și o primea, nu o și verbaliza. Acum îi zice pe nume și o oferă la pachet cu îmbrățișări mari de om mic.
Sunt foarte fericită să-l simt în spatele meu, când vine pe ascuns, fix când nu mă aștept, ca să mă iubească. Sunt și mai fericită când văd că bagă mâinile printre gratiile de la patul fratelui său mai mic, să-l iubească „de picioare, puțin.” Dar cel mai tare mă bucur când îl aud că spune „Daid ’beste Daid” și se ia în brațe. E o imagine simpatică și amuzantă să-l vezi cum încearcă să se strângă în brațe, cu mâinile încrucișate.
(…)
Citeşte mai mult pe oanabotezatu.ro
