Acum o săptămână, m-am culcat la 6 dimineața, după ce toată noaptea am stat să editez un clip. Aveam deadline pentru o campanie și nu voiam să întârziem din cauza mea. Apoi m-am trezit la 8, fiindcă pe Broscuț nu îl interesează ce scriu blondele pe blog. Am fost chiaună vreo două zile, deși marți m-am dus la cosmetică, speram să îmi mai treacă din cearcăne și piele uscată, poate vă povestesc separat. Miercuri a fost mama la mine și, ca să profit de ea, mi-am pus întâlniri de la 10 dimineața până la 10 seara, nu exagerez. Am ajuns acasă praf de oboseală, cu mult lapte-n țîțe și un dor nebun de băiatul meu.
Am început să beau cafea. Deși îmi albesc dinții (o beau cu paiul). După aproape 2 ani fără cafea, simt că nimic nu mă mai trezește așa bine. Sâmbătă, după o ceașcă străvezie, am prins 2 ceasuri de inspirație, în care am scris 3 articole. Cred că s-au aliniat planetele, că rar se întâmplă așa ceva.
Sunt cu ochii roșii tot timpul, picăturile deja nu mai au efect. Dau rateuri mari de concentrare și cum bate ceasul 11, simt că încep să mă retrag din mine.
Nopțile erau ale mele, atunci mă simțeam eu stăpână pe timp. Vă rog mult, faceți o minune, și mai lăsați-mi-le o vreme înainte să simt că nu mai pot. Tot ce fac e o plăcere, nu-mi spuneți s-o las mai moale, fiindcă nu am s-o fac. Nu-i spuneți unei mame obosite, mergi și tu la culcare. Mai bine puneți mâna și luați-i copiii 2 ore la plimbare. Sau aduceți-i o ciorbă în vizită când mai veniți. Ori explicați-i soțului ei cât muncește chiar și atunci când doar stă acasă la copii.
Citește mai mult pe www.siblondelegandesc.ro!
