Am o săptămână fix de când am intrat în acest cerc vicios al unor stări consumatoare de energie bună si furnizoare de agitație, nervi și oboseală. Știți, degeaba sunt eu grozavă în capul meu, degeaba am idei geniale și oameni buni în jur, care-s dispuși să sară atunci când eu strig. Dacă nu mai am timp să strig.
Astăzi mi-am dat seama că nu mâncasem la prânz decât un colț de pâine fix când m-am așezat în fața unei farfurii mari cu pizza comandată și simțeam că mi se încleștează maseterii necontrolat, plus încă niște mușchi la ceafă, am uitat cum se chemau. Semn de lipsă de calciu, magneziu și scaun la cap.
(…)
Citeşte mai mult pe siblondelegandesc.ro
