Vlad, băieţelul nostru, a trecut de primul anişor din viaţă, aşa că ne-am spus că este momentul pentru prima vacanţă în trei, la mare . Cu toate că de-abia aştept să stau întinsă pe un şezlong şi să mă răcoresc cu o limonadă, mă simt cu emoţiile şi cu nervii la pământ. Cred că am citit toate materialele despre ce este de făcut şi de ce bagaje avem nevoie, dar tot nu reuşesc să mă eliberez de stres şi să mă entuziasmez la gândul că, în sfârşit, văd şi eu marea după doi ani.
Ca în oricare alt moment când mă cuprinde panica, am sunat-o pe prietena mea cea mai bună (care întâmplător este cu 10 ani mai mare decât mine) şi am început să mă plâng. Ştiţi ce am auzit la capătul celălalt al telefonului? Bucură-te, Ana! Ai mei au crescut atât de mult, încât cred că nu mai am mai mult de o vară de petrecut alături de ei. Şi atunci mi-am dat seama: nu avem decât cel mult 18 vacanţe de petrecut alături de copiii noştri! Şi asta, în cel mai bun caz. Iar mie nu mi-au rămas decât 17…
17 veri împreună, ca o familie. 17 veri în care să mergem la mare, să ne băgăm picioarele în nisip şi să ne udăm cu apa sărată.
17 veri în care să facem castele de nisip.
17 veri în care să facem un grătar în curte, duminica, iar apoi să ne jucăm cu furtunul din curte şi să râdem zgomotos.
17 veri de copilărie, în care să mă simt cea mai importantă persoană din viaţa copilului meu. În care să pot afla cu uşurinţă ce simte, ce nevoi are, în care să îi pot împlini eu cele mai multe dorinţe.
17 veri în care să se vaite că l-au ciupit ţânţarii şi că seara e cam răcoroasă
17 veri de explorat. În care să facem drumeţii, să îi arăt frumuseţile lumii, în care să îi explic ce este un munte, ce este marea, ce este cerul…
17 în care să fie doar al meu. Înainte de a deveni adult, înainte de a se bucura de prima vacanţă, înainte de a-şi face gaşca în care mama şi tata nu mai au loc.
17 veri în care să îl ştiu lângă mine, să mă bucur alături de el de ceea ce trăiesc.
17 veri în care să îi simt mirosul. Cel mai frumos miros din lume…
17 veri în care să fie supărat că poate plouă prea mult, şi el nu are cum să stea afară…
17 veri în care să îmi fac griji că a ieşit cu bicicleta, la piscină… sau că e trecut de 09 seara şi el nu s-a întors acasă.
17 veri în care… dar despre ce vorbesc aici?! Fiecare vară va fi diferită de alta, cu fiecare an el va avea mai puţin nevoie de mine, iar cu fiecare an îmi va fi şi mai dor de el mic, aşa cum e chiar acum…
I-am închis telefonul prietenei şi m-am simţit cel mai norocos om din lume! De-abia aştept să plecăm în prima vacanţă în trei!
Citeşte şi Câte veri mai aveți împreună?
Sursa foto: Free pik
