Din ziua în care ți-am auzit prima data scâncetul și ți-am simțit pielea umedă pe obrazul meu, am știut ca n-o să mai fiu singură niciodată. Că mereu o să fie cineva mult mai bun decât mine, care să mă crească alături de el.
Cineva care să râdă la cerul plin de nori, doar pentru că a văzut o față haioasă în ei. Care să danseze în bălți într-o zi ploioasă. Care să mă țină nedormită o noapte întreagă și apoi să îmi ofere cel mai șarmant si mai dezarmant zâmbet. Cineva la fel de priceput să construiască, dar și să dărâme, să împingă limitele, dar și să aline.
Cineva care să îmi ridice mâinile ca să mă gâdile până mă face să râd. Care să mă ierte la 5 minute după ce s-a supărat pe mine. Care să mă ia în brațe și să-și lipească nasul de al meu, până vede un zâmbet. Care să mă învârtească până amețesc doar ca să mă scoată din starea de tristețe. Care să îmi facă un desen în care să ilustreze speranța și un mâine mai vesel.
(...)
Citește mai mult pe pisicapesarma.ro
Sursa foto: Free pik
