Sân tare, uneori roşu, dureros, însoțit de febră moderată. Sunt primele semne care pot indica una dintre problemele care apar în timpul alăptării: angorjarea sânilor. Iată care sunt recomandările Monicăi Ungur, asistent medical generalist, educator perinatal SAMAS Certificat și consilier în alăptare.
Potrivit statisticilor, angorjarea sânilor reprezintă a doua cauză ca și frecvență de oprire a alăptării de către mamă mai devreme decât era planificat.
Angorjarea mamară implică 3 elemente:
- Congestia şi creşterea vascularizării specifică perioadei de trecere între lactogeneza I şi II
- Creşterea volumului de lapte ce apare în mod fiziologic în perioada de trecere de la lactogeneza I (colostru) la II (lapte de tranziţie)
- Edeme secundare prin ingreunarea drenajului limfatic din cauza creşterii vascularizării şi umplerii alveolelor
Care sunt cauzele care duc la apariţia acestei complicaţii în alăptare?
- Iniţierea tardivă a alăptării
- Puseu de creştere
- Angorjare legată de compresia sanului (în timpul somnului, un sutien strâmt, somnul prelungit al bebeluşului)
- La iniţierea diversificării
Cum se manifestă angorjarea sânilor? Care sunt simptomele?
Angorjarea fiziologică este specifică lactogenezei II (trecerea de la colostru la laptele de tranziţie). Apare aproximativ după a 3-a zi de la naştere. Mama simte sânul tare, parţial sau total, pentru că angorjarea poate să fie localizată numai în zona alveolară sau în tot sânul, inclusiv în zona axilei, roşu (în întregime sau pe porţiuni) şi poate avea febră moderată : 38,5-39°C.
Măsuri de prevenire:
- Angorjarea sânilor poate fi prevenită prin iniţierea corectă a alăptării, ataşarea frecventă (la cerere) a copilului la sân și evitarea folosirii pompei în această perioadă. Ori de câte ori avem o angorjare mamară, alăptarea trebuie făcută exclusiv la cerere şi ținând cont de nevoile copilului.
- Ataşarea frecventă la sân a copilului este un element decisiv în rezolvarea rapidă a angorjării.
- Pompa sau metode de muls manual pot fi folosite doar pentru a înlocui suptul copilului (exemplu – copilul este separat de mamă) şi NU în plus faţă de suptul copilului. Riscul utilizării pompei este acela de a genera o suprastimulare prin control autocrin.
Remedii pentru angorjarea sânilor
Metoda cea mai bună de prevenire a angorjării mamare este iniţierea precoce a alăptării (în primele două ore de viaţă), frecvenţa şi eficiența. Eficienţa suptului poate fi demonstrată numai prin observarea atentă a suptului copilului.
- Cea mai simplă şi prima metodă recomandată este un duş cald al mamei sau prin comprese calde aplicate pe sân înainte de alăptare.
- Al doilea mod în care se poatre interveni este masajul sânului prin metoda Marmet şi Plata Rueda (mişcări circulare în sensul acelor de ceasornic cu 2-3 degete).
- Suptul copilului.
- După un duş cald, masaj şi suptul copilului se mai poate folosi o metodă mai puţin studiată, dar care apare totuşi şi în literatura de specialitate şi anume compresii cu foi de varză. Înainte de aplicarea lor pe sân, foile de varză trebuie să fie presate pentru a se elibera sucul din frunze ; s-a constatat că în acest fel se asigură o reducere a durerilor.
În ce moment o mămică trebuie să apeleze la medic?
Dacă după 24 de ore de la inițierea protocolului nemedicamentos de rezolvare a angorjării prezentat mai sus, mama nu are o stare clar îmbunătăţită, ar trebui să apeleze la medic. Protocolul se face înainte de fiecare supt!
Foto: 123rf.com
